Kilometrul Bine
un-viitor-mai-clar-km-bine-02 un-viitor-mai-clar-km-bine

Un viitor mai clar pentru tineri începe cu sprijinul potrivit, la timpul potrivit

  • Share:

Beatrice Alexandrescu este Director Executiv al Fundației LEADERS, unde, alături de echipa sa, dezvoltă programe educaționale adaptate realităților din România. Una dintre inițiativele centrale este „7 Pași spre Viitor”, un program de orientare în carieră care ajunge în orașe mici, acolo unde ghidajul vocațional este limitat, iar tranziția de la școală la piața muncii se face adesea fără sprijin. Prin metodologia LEADERS și experiențele create pentru tineri, fundația contribuie la construirea unor trasee profesionale clare pentru generațiile care au nevoie de direcție și încredere.

1. Cum a început acest proiect și de la ce nevoie a pornit?

 

Componenta de orientare în carieră se regăsește în programele LEADERS încă din anul 2012, ajungând la peste 20.000 de tineri din toată țara. România are una dintre cele mai ridicate rate de abandon timpuriu al educației din Uniunea Europeană, iar una dintre cauzele structurale este tocmai această lipsă de ghidaj vocațional în momentele cheie ale adolescenței. Tinerii nu abandonează școala pentru că nu vor să reușească, ci pot ajunge în aceste contexte pentru că nu văd legătura dintre ce învață și cine ar putea deveni sau pentru că trebuie să intre timpuriu pe piața muncii pentru a se putea susține financiar, dar fără o pregătire adecvată. Iar când nu există nimeni care să îi ajute să construiască această legătură, decizia de a renunța la studii devine mult mai ușoară.

Din această realitate a pornit „7 Pași spre Viitor - din comunități mici, spre orizonturi mari": un proiect care duce metodologia LEADERS de orientare în carieră direct în șapte centre urbane secundare - Mioveni, Curtea de Argeș, Făgăraș, Odorheiu Secuiesc, Bârlad, Moinești și Filiași. Orașe care nu sunt reședințe de județ, unde infrastructura de consiliere vocațională lasă de dorit, de multe ori, și unde tranziția de la școală la piața muncii se face adesea la întâmplare, fără o direcție clară. Ne-am propus să schimbăm asta, într-un mod concret și replicabil.

beatrice-alexandrescu-02
leaders-01

2. Care sunt cele mai frecvente blocaje ale tinerilor din comunități mici?

 

Tinerii din orașele vizate cresc într-o zonă intermediară, care nu este nici rural profund, nici urban dezvoltat. Au acces la educație, dar nu și la oportunitățile de aplicare practică a cunoștințelor în contexte profesionale relevante. Din contextul în care ei se regăsesc, lipsesc „oglinzile” în care să se privească, care să le ofere inspirație și speranță și, totodată, lipsesc instrumentele de care au nevoie pentru a lua o decizie informată cu privire la viitorul lor profesional. Dar modelele pozitive sunt acolo, doar că nu sunt promovate, nu sunt vizibile sau nu ajung la tineri în mod organic, pentru că nu există niciun canal natural de conectare.

Există încă o realitate pe care am observat-o direct în teren: comunitățile rurale din proximitatea orașelor mici nu sunt conectate cu acestea, în afara transportului școlar. Weekendul nu aduce nicio punte pentru tinerii din satele de lângă urbanul mic, care ajung în oraș pentru școală și se întorc acasă. Iar orizontul lor de posibilități rămâne, practic, delimitat de distanța pe care o pot parcurge pe jos și de dependența de alte persoane pentru a se putea deplasa. La asta se adaugă absența reală a consilierii vocaționale. Vorbim de un sistem supraîncărcat, în care un singur om trebuie să gestioneze simultan urgențe emoționale, situații de criză și, undeva pe listă, și orientarea în carieră. Practic, pentru mulți tineri din aceste orașe, o conversație serioasă despre viitor pur și simplu nu are loc și nu se întâmplă.

Consecința directă este că alegerile educaționale se fac sub presiunea mediului, a așteptărilor familiei sau din lipsă de alternative cunoscute; iar nu din autocunoaștere - un tânăr care ajunge pe piața muncii fără o direcție asumată are șanse mult mai mici să se integreze într-un domeniu care i se potrivește, să rămână în el și să crească.

3. Cum îi ajută programul să își construiască un plan realist pentru viitor?

 

Fiecare ediție locală începe cu o Caravană: vizite directe în licee pentru a prezenta programul și a mobiliza participanții. Uneori li se alătură foști participanți care povestesc ce a însemnat programul pentru ei, creând astfel punți între generații și exemple concrete de reușită chiar din comunitatea respectivă. Urmează trei sesiuni:

Prima explorează valorile, interesele și mecanismul decizional personal, unde îi ajutăm pe tineri să răspundă la întrebarea fundamentală „Cine sunt și cum decid?", înainte să se întrebe ce vor să facă.

A doua sesiune include completarea și interpretarea testului psihometric Holland, urmată de construirea unui Vision Board și a unui plan de carieră personalizat; unul ancorat în profilul fiecărui elev și în opțiunile concrete pe care le are pe piața muncii.

A treia sesiune este Biblioteca Vie: tinerii se întâlnesc față în față cu profesioniști din domenii variate, în format rotativ și poartă conversații despre trasee reale, decizii dificile și gestionarea momentelor de cotitură care pot apărea, în mod inevitabil, pe parcursul unei cariere. Un element esențial al Bibliotecii Vii este că invităm cu prioritate profesioniști care sunt originari din comunitățile vizate - oameni care s-au născut și s-au format acolo, chiar dacă drumul lor i-a purtat și în alte părți. Un director executiv al unei fundații comunitare locale, un președinte de institut de cercetare, o antreprenoare care a construit un brand din identitatea zonei, un chef bucătar prezent la locații de referință din regiune, un facilitator comunitar și ghid de călătorii; toți pornesc din același loc cu tinerii din sală și le oferă inspirație și claritate pentru ceea ce pot face și unde pot ajunge.

Pe tot parcursul programului, fiecare participant are acces la Helen: un consilier vocațional digital asistat de inteligență artificială, disponibil 24/7, care oferă feedback personalizat, sugestii de carieră și scenarii de dezvoltare adaptate fiecărui profil. Helen funcționează ca o extensie a procesului început în sesiuni: după ce un tânăr și-a descoperit profilul Holland și a purtat conversații cu profesioniști în Biblioteca Vie, poate continua să exploreze, să pună întrebări și să își rafineze direcția; în ritmul lui, oricând simte nevoia. Plecăm de la cine este fiecare și construim de acolo drumul spre o integrare profesională care să aibă sens pentru acel elev.

4. Ce schimbări începeți deja să observați la participanți?

 

Le vedem din conversațiile care au loc în program, în discuțiile dintre ei din pauze, din formularele de feedback. Tinerii intră în program fie copleșiți de necunoscut și incert, fie convinși că știu exact ce vor. Cel mai important lucru pe care îl observăm nu este că tinerii pleacă cu un răspuns definitiv, ci că pleacă cu încredere în ei înșiși și în faptul că viitorul lor poate fi construit conștient, nu doar trăit la întâmplare. Unii descoperă domenii la care nu s-ar fi gândit niciodată. Alții confirmă ce simțeau deja, dar cu mai multă convingere și cu argumente pe care se bazează deciziile lor și pe care le pot susține - față de ei înșiși, față de prieteni, față de părinți, față de profesori. Și, poate la fel de important, pleacă cu curiozitate activată, cu dorința de a descoperi mai multe, de a pune întrebări, de a nu se opri la prima variantă care pare acceptabilă.

Datele ne confirmă asta pe termen lung: într-un studiu intern derulat pe parcursul mai multor ani, pe un eșantion de peste 7.000 de elevi care au parcurs programele de orientare în carieră LEADERS, peste 80% au declarat că și-au ales traiectoria educațională și profesională luând în considerare rezultatele sesiunii de orientare vocațională.

Schimbarea aceasta contează când vorbim de acces real la piața muncii. Un tânăr care înțelege cât mai devreme ce i se potrivește își poate alege mai bine traseul educațional după liceu, poate căuta experiențe relevante, stagii, voluntariate în domeniul potrivit, și poate ajunge în câmpul muncii cu o direcție asumată. Diferența semnificativă o face accesul la instrumentele potrivite, la momentul potrivit.

leaders-02

5. Există un moment sau o reacție a unui participant care v-a confirmat relevanța programului?

 

O participantă de la ediția din Mioveni a proiectului visase din copilărie să ajungă în Poliție, dar suferise o accidentare care îi închisese această ușă definitiv, din perspectiva ei. În ultima zi, la Biblioteca Vie, a întâlnit-o pe una dintre „cărțile vii”, Comisar de poliție originară din zonă, și au purtat o conversație care i-a oferit încrederea să își reia drumul spre visul său.

La finalul programului, în formularul de feedback, ne-a scris: „Pentru mine poliția a fost un vis din copilărie însă, din păcate, din cauza unei accidentări nu am mai sperat vreodată la acest post. Mi-ați readus speranța și dorința înapoi și datorită dumneavoastră m-am decis să-mi fac un control; iar dacă mi se va spune că sunt aptă, voi începe antrenamentele din nou.".

Acesta este, pentru noi, măsura reală a programului: momentul în care un tânăr decide să nu renunțe. Iar, uneori, un singur om, la momentul potrivit, este tot ce îi lipsește cuiva ca să-și ia înapoi propriul vis.

6. Ce a făcut posibil, în mod concret, sprijinul Fundației Dacia pentru România, prin sponsorizarea Automobile Dacia?

 

Sprijinul Fundației Dacia pentru România, prin sponsorizarea oferită de Automobile Dacia a făcut posibil ca „7 Pași spre Viitor - din comunități mici, spre orizonturi mari" să devină realitate și să ajungă să aibă impact în comunitățile în care este nevoie. A transformat intenția de a ajunge în comunitățile mici dintr-o aspirație într-un program real, cu oameni reali, față în față - în șapte orașe în care altfel nu am fi ajuns în această formulă și la această scară.

Concret, prin sprijinul Automobile Dacia, am desfășurat 7 ediții ale programului, implicând peste 220 de elevi și peste 40 de surse de inspirație din comunitățile locale: profesioniști care au venit în Bibliotecile Vii să povestească despre traseele lor profesionale, cât se poate de sincer și real, și care provin din locuri pe care participanții le cunosc.

Fiecare dintre acești tineri participanți pleacă din program cu ceva ce nu aveau înainte: o direcție asumată și o primă hartă spre piața muncii, construită în jurul a cine sunt ei. Dar impactul nu se oprește la finalul programului. Participanții intră în comunitatea de alumni a Fundației Leaders, unde au acces la oportunități de mentorat, evenimente de dezvoltare și conexiuni cu o rețea națională de tineri și profesioniști. Iar platforma și asistentul virtual Helen rămân accesibile gratuit și după încheierea intervenției directe, astfel încât fiecare elev poate continua să exploreze, să își pună întrebări și să își rafineze direcția, în ritmul său.

Spune-ți părerea!

Fii primul care comentează!

Alte articole

masini-electrice-viitor-sustenabil masini-electrice-viitor-sustenabil
Schimbarea comportamentului nostru este cheia pentru a îmbunătăți calitatea aerului din orașe.
adopta-un-copac-proiect-kilometrul-bine adopta-un-copac-proiect-kilometrul-bine
Primăvara și toamna suntem mai îndrăzneți ca noi, cei din trecut. De vorbă cu Rebecca Popescu, coordonator „Adoptă un Copac”
silvia-cretan-voluntariat-copii-defavorizati silvia-cretan-voluntariat-copii-defavorizati
Voluntar la puterea a doua. Despre implicare în comunitate.