Jobs4All creează acces la oportunități adaptate persoanelor din grupuri vulnerabile. Platforma este completată de mentorat, consiliere și colaborarea cu angajatori care își asumă construirea unor medii de lucru incluzive. Prin implicarea partenerilor, platforma oferă un parcurs clar și susținut, în care oamenii sunt pregătiți, încurajați și conectați cu oportunități reale.
1. Cum a început acest proiect și de la ce nevoie a pornit?
Jobs4all a pornit dintr-o nevoie foarte concretă: aceea de a reduce distanța dintre potențialul real al persoanelor din grupuri vulnerabile și accesul lor efectiv la piața muncii. În România, rata de ocupare a locurilor de muncă în rândul persoanelor cu dizabilități este încă foarte scăzută, nu din lipsă de competențe, ci din cauza barierelor sistemice și a lipsei de conexiune între candidați și angajatori.
Am început să lucrăm la acest proiect înainte de forma sa actuală, din dorința de a crea o punte reală între comunitate și companii. În timp, am înțeles că este nevoie nu doar de un instrument de recrutare, ci de un întreg ecosistem care să susțină atât pregătirea beneficiarilor, cât și deschiderea angajatorilor.
Inițiativa actuală, susținută de Fundația Dacia pentru România prin programul „Mobilitatea contează”, a venit într-un moment în care aveam deja o bază și ne-a oferit contextul și resursele necesare pentru a accelera ceea ce construisem până atunci. Practic, ne-a permis să ducem mai departe această direcție la o scară mai mare și cu un impact mai clar structurat. Suntem mândri să facem parte din mișcarea „România se mișcă", pentru că exact asta credem și noi: România se poate mișca, dacă alegem să o facem împreună.
2. Care sunt principalele bariere în accesarea unui loc de muncă pentru persoanele cu dizabilități?
Una dintre cele mai mari bariere este necunoscutul. Când nu înțelegi un lucru, mintea îl transformă automat în ceva complicat, greu de gestionat. Asta se întâmplă frecvent în companii atunci când vine vorba de angajarea persoanelor cu dizabilități: apar întrebări, scenarii ipotetice, griji despre adaptări și decizia se blochează înainte să înceapă.
De aceea, educarea este esențială. Când există claritate despre tipurile de dizabilitate, despre ce presupun adaptările și, mai ales, despre faptul că în multe cazuri acestea sunt minime, perspectiva se schimbă. Ce am înțeles noi în acest proces și încercăm să transmitem mai departe este că adaptările nu sunt ceva excepțional. Le facem în fiecare zi, pentru copii, pentru părinți în vârstă, pentru colegi aflați în perioade dificile. Persoanele cu dizabilități au nevoie de un set specific de adaptări, în funcție de tipul de dizabilitate, nu de condiții speciale, ci de același respect față de nevoile umane pe care îl aplicăm deja, aproape fără să ne dăm seama, în atât de multe alte contexte. Această perspectivă, odată schimbată, deblochează tot procesul.
Tot aici se înscrie și modul în care privim accesibilitatea: ea nu este un da sau nu, nu este un standard fix la care companiile fie ajung, fie nu. Este un proces. Ne uităm la unde se află fiecare organizație acum și ce își propune să facă mai departe fără rușine, fără standarde imposibile, cu deschidere și pași concreți.
În același timp și din perspectiva beneficiarilor există provocări. Mulți sunt foarte bine pregătiți teoretic, au acumulat numeroase cursuri și certificări, dar nu au avut oportunitatea de a dobândi experiență practică. Există o discrepanță dureroasă între cât de mult au investit în formare și lipsa aproape totală a expunerii în câmpul muncii. La aceasta se adaugă barierele de mobilitate fizică: România nu este încă accesibilă, iar unele persoane cu anumite tipuri de dizabilități pur și simplu nu pot să iasă din casă pentru a ajunge la un loc de muncă.
3. Cum construiți legătura dintre competențele beneficiarilor și nevoile reale ale angajatorilor?
Platforma Jobs4all este construită pe un principiu de „human-centered design”, am pornit de la om și am construit în jurul lui. Concret, recrutorii văd inițial doar informațiile relevante profesional: experiență, competențe, potrivire cu rolul, fără alte elemente care ar putea influența decizia. Conectarea se face doar când există interes real din ambele părți, candidatul aplică sau acceptă propunerea, recrutorul confirmă potrivirea, și abia atunci sunt vizibile datele de contact.
Dar dincolo de platformă, care este doar un instrument, intervenim activ în proces. Lucrăm împreună cu companiile pentru a înțelege mai bine rolurile deschise și pentru a evalua pentru ce tipuri de dizabilități pot fi potrivite. Pregătim beneficiarii prin consiliere și mentorat, sprijin în realizarea CV-ului, pregătire pentru interviuri și, atunci când este nevoie, îi însoțim chiar în procesul de recrutare. Iar după angajare, menținem legătura cu ambele părți pentru a ne asigura că integrarea este sustenabilă pe termen lung. În plus, rămânem conectați constant la comunitate prin întâlniri recurente, ceea ce ne ajută să înțelegem în mod real nevoile și să ajustăm intervențiile.
Un detaliu care contează enorm: echipa care lucrează direct cu beneficiarii face parte la rândul ei din comunitate. Această alegere nu este întâmplătoare, ci este parte din filosofia noastră, pentru că nimeni nu poate înțelege mai bine nevoile unei comunități decât reprezentanții ei.
4. Ce rol are mentoratul în procesul de integrare profesională?
Mentoratul joacă un rol esențial, mai ales în contextul în care mulți dintre beneficiari nu au avut suficientă expunere la experiență practică. Prin mentorat și sesiunile individuale de consiliere profesională, beneficiarii au acces la o persoană din echipă care îi sprijină concret în definirea obiectivelor profesionale, în înțelegerea tipurilor de roluri compatibile cu abilitățile și nevoile lor, în pregătirea pentru procesul de angajare – de la realizarea unui CV la aplicarea efectivă la joburi.
Ulterior, mentorul face tranziția mult mai ușoară, oferind nu doar ghidaj profesional, ci și încredere și stabilitate emoțională în primele etape ale integrării, devenind un punct de sprijin important atunci când apar nesiguranțe sau temeri. În același timp, încurajează dezvoltarea unor comportamente proactive: beneficiarii sunt ghidați să ceară feedback, să își exprime nevoile și să nu evite conversațiile dificile.
Acest tip de suport contribuie la creșterea autonomiei beneficiarilor în raport cu piața muncii, aceștia asumându-și astfel mai mult propriul parcurs profesional, cu toate provocările care vin la pachet.
5. Cum arată o integrare profesională reușită, din perspectiva voastră?
O integrare profesională reușită nu este un moment, ci un parcurs. Și pentru ca acest parcurs să fie posibil, este nevoie de o colaborare reală între mai mulți actori: organizații care înțeleg specificul inserției pe piața muncii, autorități publice cu capacitate și buget pentru a susține infrastructura socială necesară, companii deschise să învețe și să adapteze, și, bineînțeles, comunitatea însăși.
Într-un scenariu ideal, procesul începe cu dezvoltarea autonomiei beneficiarului și continuă cu formare practică, expunere la medii de lucru și, ulterior, integrarea într-un rol potrivit. Există modele internaționale unde acest parcurs este susținut pe termen mai lung, cu programe structurate care combină dezvoltarea personală cu experiența profesională directă în companii.
Credem că și în România putem ajunge la astfel de modele, dacă există colaborare între sistemele de educație, social și mediul privat. Pentru noi, cheia rămâne aceeași: totul trebuie construit în jurul beneficiarului, plecând de la nevoile, competențele și potențialul său.
6. Ce a făcut posibil, în mod concret, sprijinul Fundației Dacia pentru România?
Sprijinul Fundației Dacia pentru România ne-a permis să avem energie și focus dedicate pe două direcții esențiale pentru dezvoltarea proiectului. Pe de o parte, am putut investi mai mult în lucrul cu companiile, în educarea lor, în construirea încrederii și în crearea unor contexte reale de angajare. Pe de altă parte, ne-a oferit posibilitatea să fim mai prezenți în comunitate, prin consiliere și mentorat, întâlniri recurente și suport personalizat pentru beneficiari.
A fost, în esență, un sprijin care ne-a permis să accelerăm ceea ce construisem deja și să aducem mai multă coerență și consistență în intervențiile noastre. Suntem recunoscători Fundației Dacia pentru România și, implicit Automobile Dacia pentru încrederea acordată și susținerea inițiativei noastre. Pentru că au înțeles că incluziunea nu este caritate, ci o investiție în oameni și în viitorul pe care îl construim împreună. Această încredere ne obligă, în cel mai bun sens al cuvântului, să continuăm.
Spune-ți părerea!
Fii primul care comentează!