Mit sau realitate – sunt mai bune mașinile concepute pentru alte regiuni?
Marian începe prin a ne povesti despre un mit des întâlnit în experiența sa: „Încă de când mi-am început cariera la Dacia, tot aud de acest mit conform căruia mașinile concepute pentru alte regiuni sunt mai bune. Acest lucru m-a amuzat tot timpul, pentru că toate mașinile respectă aceleași standarde – sunt exact aceleași piese”. Unii oameni, neștiind că nu există diferențe la nivel calitativ, își doresc mașini create pentru Germania, Franța sau alte țări vestice.
În continuare, ne explică: „Este important să cumperi mașina gândită pentru regiunea în care locuiești. Înainte, România era catalogată ca o țară cu drumuri proaste, așa că suspensia era ranforsată la mașinile vândute la noi în țară. Din acest punct de vedere, era mai bună mașina gândită pentru România, decât cea gândită pentru Franța, pentru că acolo drumurile sunt mai bune și nu ar fi făcut față la drumurile noastre.”
În afară de condițiile de drum, există multe alte motive pentru care mașinile suferă adaptări minore, în funcție de regiunile în care vor fi folosite.
Spre exemplu, o mașină vândută într-o zonă cu climă rece ar putea necesita anumite caracteristici precum sisteme de încălzire mai puternice, în timp ce o mașină vândută într-o zonă cu climă fierbinte ar putea necesita un sistem de răcire mai bun.
De asemenea, normele privind emisiile, siguranța vehiculului și echipamentul standard pot varia de la o țară la alta, obligând producătorii de mașini să adapteze vehiculele pentru a se conforma.
Un alt exemplu ar fi normele de omologare, care pot afecta designul vehiculelor, de la aspectele de bază, cum ar fi poziția volanului, până la specificații mai detaliate, cum ar fi tipul de faruri sau mărimile anumitor componente ale vehiculului.
Totuși, toate mașinile respectă aceleași standarde de calitate. Așa că doar pentru că modelul specific altei țări este puțin diferit, nu înseamnă că este mai potrivit pentru nevoile tale. „Și Dacia, și Renault, și orice alt producător, respectă același nivel de calitate”, încheie Marian.
Dacia Logan, poveste de succes
Cu o experiență de 18 ani la Dacia și Renault, Marian a fost prezent în multe momente cheie, care au definit succesul acestori branduri: „Proiectul Logan a fost unul dintre cele mai importante proiecte Dacia. A fost gândit special pentru Europa de Est, având ca valori principale fiabilitatea și accesibilitatea. Obiectivul era ca această mașină să se încadreze într-un preț de maxim 5.000 - 6.000 de euro. Ce ne-a uimit pe noi a fost că nimeni nu își dorea varianta cea mai ieftină. Majoritatea cumpăra full-option, cred că am vândut doar prin Bulgaria câteva Loganuri la cel mai mic preț.”
Alex Filip ne povestește, din experiența lui de pilot de raliu, cât de fiabilă s-a dovedit a fi Dacia Logan: „Toate Loganurile terminau cel mai dur raliu de la noi, raliul Sibiului, pe când toate cele alte mașini cu pretenții veneau care pe trei roți, care cu câte o bieletă ruptă, sau cu câte un amortizor spart. Loganul nu avea absolut niciun fel de problemă.”
Și spațiul a fost mereu important pentru gama Dacia: „Noi facem tot felul de teste client, chiar dacă nu sunt cele mai standardizate. Spre exemplu, punem în portbagaj câte o bicicletă, bagaje, scule sau alte accesorii pe care oamenii le folosesc de zi cu zi”, spune Marian. Astfel, inginerii se pun în pielea ultilzatorilor și își dau seama dacă nevoile acestora pot sau nu să fie satisfăcute.
Îmi pot afecta limitatoarele de viteză mașina?
„Din păcate, bumperele sunt singura soluție în momentul de față de a limita viteza șoferilor, care nu înțeleg importanța respectării limitei de viteză. Nu avem radare. Și cred că suntem singura țară din Europa care nu avem niciun radar fix”, spune Marian.
La Centrul Tehnic Titu, Marian și colegii săi fac numeroase verificări, pentru a se asigura că mașinile funcționează corespunzător, indiferent de situație: „Simulăm foarte multe orașe. Simulăm Madridul, Londra, de unde copiem bumperele, copiem trotoarele, copiem tot ce e specific pentru aceste orașe. Apoi le trecem repetat, să validăm și să certificăm că mașina rezistă, că totul este ok.
Deci ele chiar sunt luate în calcul în validarea produsului și în concepție. Facem și teste mult mai extreme, care se numesc incidente, în care treci trotuarul cu viteză mult mai mare. Toate astea sunt luate în calcul, pentru că fac parte din utilizarea clientului.”
De ce accelerăm doar ca să frânăm?
„Pe toți ne interesează, de fapt, consumul”, justifică Marian.
Consumul mașinii se reflectă în cât de des frânezi, nu cât de repede accelerezi.
De fiecare dată când frânezi, generezi consum suplimentar, ceea ce înseamnă costuri mai mari pentru tine, o poluare mai intensă și reducerea confortului pasagerilor tăi.
Trebuie să mergi cât mai constant și să anticipezi. În trafic, tot timpul trebuie să anticipezi. Anticiparea îți permite să eviți accidentele, să frânezi mai puțin, să economisești combustibil și să reduci poluarea.
Este necesar să-mi las mașina să se încălzească înainte să pornesc la drum?
Alex Filip ne povestește că dimineața obișnuiește să alerge prin cartier, și așa observă mașini care sunt lăsate pornite chiar și 30 de minute pentru a se încălzi.
Această mentalitate conform căreia trebuie să lași motorul să se încălzească înainte de a pleca la drum provine din vremurile în care mașinile erau alimentate cu carburator, iar lăsarea vehiculului să se încălzească pentru câteva minute, înainte de a conduce, ajuta la îmbunătățirea performanței și longevității motorului. În zilele noastre, având mașini moderne, nu mai este necesar să lăsăm motorul să se încălzească pentru perioade lungi de timp înainte de a conduce. De fapt, cel mai bun mod de a încălzi motorul este pur și simplu să începem să conducem.
„În alte țări, precum Elveția și Austria, există o amendă clară pentru asta. Se cheamă stop idling și face referire la a ține motorul pornit fără rost”, adaugă Alex.
Marian răspunde: „Ideal ar fi să ai o mașină electrică sau plug-in, pentru că acestea au sisteme de reîncălzire când ești conectat la priză. Și această variantă este și mai prietenoasă cu mediul înconjurător. Eu spun de foarte multe ori că mașina electrică este prieteniul cel mai bun al ciclistului. Mi-ar plăcea enorm să avem numai mașini electrice până lângă noi, ca să respirăm și noi un pic de aer mai puțin poluat.”
Ce este Prima Evadare și cine se poate înscrie?
„Din punctul meu de vedere, este the best experience”, spune Alex. „Fiecare om care are o bicicletă acasă, poate să vină la acest concurs. Se va distra, mai ales la sosire. Este o atmosferă incredibilă. Și dacă ai noroc și de vreme bună, mi se pare că poți să-ți petreci weekend-ul absolut senzațional.”
Prima Evadare este un eveniment de ciclism la care Marian contribuie anual în calitate de voluntar. Acesta ne explică: „Evenimentul în sine e o evadare. Evadez din oraș către natură. Vrem să descoperim natura trecând prin Codrii Vlăsiei.”
Traseul pornește din Băneasa și are 52-55 de kilometri, în funcție de vreme. Există două variante de traseu – de uscat și de ploaie. În varianta de ploaie s-a investit foarte mult, s-a pus foarte mult pietriș.
„Mie îmi place să spun că e un concurs ușor de făcut, dar greu de câștigat. Atrage rideri din toată România și este unul dintre cele mai mari evenimente de acest gen din Europa de Est.”
Există și o serie de trasee special concepute pentru cateogria „family”. Spre exemplu, traseul de 25 km este perfect adaptat pentru copiii de până în 9 ani, majoritatea segmentului fiind pe asfalt, iar sosirea se află la Palatul Ghica. Mai există și traseul întreg de 52 km, care poate fi ușor parcurs și de copiii între 9 și 14 ani. Scopul lor nu este performanța sportivă, ci explorarea naturii și bucuria de a respira aerul proaspăt departe de oraș. Este o ocazie pentru orice copil să exploreze liniștea pădurii, unde păsările cântă și uneori poți vedea chiar și căprioare.
Ce ar trebui să știe șoferii legat de bicicliștii din trafic?
Marian răspunde: „Prima dată ar trebui să știe că nu putem zbura. Mulți se bagă în față și frânează, fac stânga-dreapta. Noi nu avem aceeași capacitate de frânare, n-avem nici ABS, n-avem nici sisteme de siguranță, cum avem acum pe ultimile modele de mașini. Și în același timp suntem cel mai puțin protejați.
Până la urmă trebuie să te gândești - tu stai într-o mașină foarte safe, îți este mai ușor să frânezi sau să anticipezi decât îi este unui om pe bicicletă, pe care îl bate și vântul, și mai trebuie să se ferească și de câte o groapă. Trebuie să le oferim bicicliștilor un spațiu de siguranță.
Am avut oportunitatea să locuiesc doi ani de zile în Franța. Acolo poate 80% mergeau pe bicicletă, deci conștientizau pericolele. Asta trebuie făcut și în România. Trebuie să oferim cadrul ca oamenii să meargă pe bicicletă. Trebuie să lăsăm pădurile, să putem avea acces, să ne plimbăm, să mergem cât mai mulți.
Foarte mulți oameni evită ciclismul fix din cauza asta, lipsa de siguranță. Nu avem infrastructură? Ok, nu avem. Dar atunci, haide să facem piste în pădure sau dacă facem pe asfalt, să facem campanii să reducem viteza.”
Alex continuă: „Tu ai povestit cum se vede de pe bicicletă. Eu aș vrea să spun cum se vede din mașină. Eu, în mod evident, depășesc cu calm și răbdare. Nu am de ce să accelerez ca după să frânez. Dacă ești pe bicicletă, pe lângă drepturi, ai și foarte multe responsabilități. Nu poți să virezi pe unde te taie capul. Nu poți să te oprești fără să îi semnalizezi șoferului că vrei să faci lucrul ăsta. Nu puteți merge câte trei, patru, bicicliști în linie. ”
În final, îi mulțumim lui Marian Marin pentru informațiile valoroase pe care ni le-a oferit, dar și pentru demontarea miturilor rutiere cu care ne întâlnim deseori în trafic.
Dacă ești pasionat de ciclism, sau pur și simplu amator, fii cu ochii pe evenimentul anual Prima Evadare, la care poți participa și tu!
-
#Dacia, prin platforma #KilometrulBine este partenerul emisiunii „Boaba de Siguranță", un proiect dezvoltat de pilotul Alex Filip. Emisiunea a fost transmisă LIVE pe paginile de Facebook Alex Filip şi KilometrulBine și este continuată pe www.kilometrulbine.ro, prin articole dedicate subiectelor emisiunii.
Emisiunea și-a propus să contribuie la educarea publicului larg pe teme legate de siguranţa în trafic şi comportamentul adecvat atunci când suntem la volan, în maşină sau simpli pietoni. Aflăm ce înseamnă condusul defensiv și primim sfaturi utile care țin de trafic și mobilitate.
