Costi Drăgoi: Intersecția dintre design, siguranță și vocea clientului
De peste 14 ani, Costi Drăgoi este inginer în cadrul Renault Group România și, în cea mai mare parte din activitatea sa concentrându-se, pe produsele Dacia. Ca inginer de sinteză și prestații, Costi este puntea de legătură între ceea ce îşi doresc clienții și ceea ce este fezabil din punct de vedere tehnic și financiar.
Dar cum ajunge o dorință a clienților să se transforme în realitate? Procesul începe cu feedback-ul primit de la clienți, fie prin sondaje, fie prin interacțiuni directe sau chiar din discuțiile și feedback-urile strânse din mediul online. Gama Dacia Extreme, de exemplu, a fost inspirată de aprecierea clienților față de capacitățile mașinilor Dacia în off-road. Clienții au apreciat robustețea și capacitatea vehiculului de a face față provocărilor, cum ar fi trecerea peste terenuri accidentate sau râuri cu adâncimi mici.
„Pe mine m-a surprins foarte plăcut să văd într-un brand popular această abordare care încurajează apropierea față de natură”, ne spune Alex Filip.
Costi Drăgoi ne explică şi el: „Într-adevăr, seria Dacia Extreme există datorită faptului că produsul Duster este unul foarte bine văzut, mai ales capacitățile lui. Întreaga gamă Dacia are acest statut de a putea ieși în afara drumului asfaltat fără probleme. Eu, personal, nu lucram încă la Dacia și îmi luasem un Logan și știam clar că pot să mă duc cu el pe un drum de țară, fără să întâmpin probleme. Și toate detaliile acestea importante au făcut ca marca Dacia să fie recunoscută de către persoane care iubesc ieșirea în natură, ca fiind o marcă accesibilă și care le permite să facă acest lucru. Bineînțeles că asta a fost și este o inspirație pentru noi - când vezi că lumea apreciază produsul la care lucrezi, acesta devine un punct pe care te poți concentra.”
Însă, nu toate dorințele clienților pot fi transpuse în realitate. Este esențial să se țină cont de costul producției și de prețul pe care clienții sunt dispuși să îl plătească. Cu toate acestea, Dacia a reușit de-a lungul anilor să adapteze și să evolueze în funcție de feedback-ul clienților. Un exemplu care-mi vine acum în minte este legat de trecerea de la prima generație Logan, o mașină simplă și accesibilă, la a doua generație, care a adus introducerea spațiilor de stocare mai mari, ca un răspuns la cerințele clienților.
Despre testări diferențiate și bumpere
Te-ai întrebat vreodată cum se testează mașinile? Costi ne explică: „În procesul nostru de validare, există mai multe tipuri de drumuri pe care noi le testăm. Simulăm modul în care clientul parcurge cu vehiculele Dacia anumite trasee. Noi, pentru a putea acoperi nevoile şi cerinţele de pentru anumite piețe, trebuie să validăm și comportamentul rutier specific pentru țara în care vom comercializa mașina. Avem câteva piste speciale precum Londra, Madrid, Rio, unde sunt anumite defecte sau configurații specifice de stradă.”
Mașinile sunt testate să treacă repetat peste aceste imperfecțiuni, fie că sunt gropi sau borduri, la vitezele standard pentru fiecare zonă, dar și în condiții extreme pentru a evalua reacția lor la obstacole neașteptate. Deși trecerea bruscă peste un obstacol poate fi resimțită ca un șoc de către pasageri, mașina este construită să gestioneze astfel de situații fără să compromită fiabilitatea sau siguranța.
Un aspect important este diferențierea mașinilor în funcție de țara în care sunt utilizate. De exemplu, o mașină concepută pentru drumurile din Brazilia s-ar putea să nu fie la fel de eficientă pe drumurile din Elveția sau Germania. Acest lucru se întâmplă din cauza diferențelor dintre condițiile de drum, reglementări și așteptări ale clienților. Când vine vorba de testare, producătorii se asigură că fiecare mașină este adaptată pentru regiunea în care va fi folosită. Chiar și în interiorul Europei, există diferențe semnificative între drumurile din vest și cele din est, necesitând adaptări specifice pentru vehicule.
Și pentru că a fost abordat subiectul testării mașinilor, Alex Filip aduce în discuție și limitatoarele de viteză, cunoscute și ca bumpere. Acesta ne oferă exemplu concret - bumperele amplasate în cartierul său. Deși acestea au generat nemulțumire în rândul locuitorilor, ele nu reprezintă o problemă reală pentru mașini dacă sunt abordate la viteza potrivită. „Cum să mă opun unui lucru care mă va face să fiu în siguranță?”, întreabă Alex. Bumperele în sine, abordate corect, nu reprezintă o problemă. Ele sunt testate să nu afecteze mașinile dacă șoferii trec peste ele la viteza recomandată.
În spatele fiecărei mașini care ajunge pe piață stau ani de cercetare și sute de ore de testare. Aceste vehicule sunt validate nu doar pentru șoferii experimentați, ci și pentru cei mai puțin experimentați. Indiferent de abilitățile șoferului, mașina trebuie să poată face față diverselor situații, garantând siguranța tuturor oamenilor din mașină, dar și a celor din jur.
Volanul pe stânga vs. volanul pe dreapta
Atunci când discutăm despre diferențele dintre mașinile cu volan pe dreapta și cele cu volan pe stânga, nu ne referim doar la poziționarea volanului. Mecanismele din spatele acestui design sunt mult mai complexe. De exemplu, deși caroseria poate părea simetrică la prima vedere, structura internă și modul în care mașina este construită pentru a proteja șoferul și pasagerii în caz de accident sunt diferite.
Este esențial să înțelegem că, în cazul unui accident, mașina este proiectată să se deformeze într-un anumit mod pentru a absorbi șocul și a proteja pasagerii. Contrar credinței populare, o deformare mai mare a mașinii înseamnă că aceasta a absorbit mai mult din impact, protejând astfel oamenii din mașină.
„Nu este ca și cum am muta piesele ca la Lego - luăm volanul de pe dreapta, îl punem pe stânga, îi schimbăm pedalele de pe o parte pe alta și gata”, ne explică Costi. Atunci când se proiectează o mașină, sunt luate în calcul mai multe elemente. Toată configurația mașinii e calculată și este verificată în funcție de poziția volanului. „Asta se întâmplă pentru că tu ai o înlănțuire de piese, unele mai rigide, unele mai puțin rigide, și la final deformarea trebuie să se întâmple la fel în ambele părți, ca să protejezi și pasagerii, și șoferul.”
Mulți români aleg să cumpere mașini din străinătate cu volan pe dreapta din motive economice, încercând apoi să le modifice pentru a se potrivi cu standardul local. Cu toate acestea, transformările nu sunt întotdeauna ideale, aducând uneori compromisuri în ceea ce privește siguranța rutieră. De aceea, este esențial să fim prudenți atunci când ne întâlnim cu astfel de vehicule în trafic, ținând cont de faptul că ele au fost doar adaptate, nu construite inițial pentru condițiile noastre de drum.
Așadar, desi poate fi mai ieftin să achiziționăm o mașină cu volan pe dreapta, trebuie să luăm în calcul și siguranța pe care aceasta poate să ne-o ofere atunci când o folosim într-o țară cu mașini cu volan pe stânga.
Armonizarea designului cu funcționalitatea în industria auto
În industria auto, dezvoltarea unei mașini reprezintă un proces complex în care designul trebuie să se îmbine armonios cu funcționalitatea. Există dăți în care viziunile creative ale designerilor intră în conflict cu cerințele tehnice și fizice ale inginerilor. Cum se decide, de exemplu, unde se montează un radiator într-un design aerodinamic sau cum se adaptează un design futurist la cerințele practice ale unui vehicul?
Un exemplu este cel al concept car-urilor prezentate la saloanele auto, care adesea încorporează tendințe futuriste și inovații tehnologice. Deși aceste mașini par adesea din viitor, multe dintre ele nu ajung să fie produse în forma prezentată din cauza constrângerilor tehnice, reglementărilor sau costurilor. Rolul unui concept car este, de fapt, de a arăta direcția în care industria se îndreaptă și de a testa reacția publicului la anumite idei.
Colaborarea dintre design și inginerie duce întotdeauna la o confruntare de idei. Designerii își doresc vehicule cu linii fluide, forme inovatoare și caracteristici futuriste, în timp ce inginerii sunt cei care trebuie să implementeze aceste idei, având în vedere constrângerile tehnice şi de buget și funcționalitățile esențiale. Fiecare detaliu al unei mașini este rezultatul unui efort colectiv. Atunci când ne uităm la o nouă mașină, trebuie să apreciem arta și știința care stau în spatele ei, de la primul design până la produsul final din showroom.
Evoluția mașinilor în contextul istoric și tehnologic
De-a lungul timpului, nu doar oamenii au evoluat, ci și obiectele pe care aceștia le-au creat și folosit. Călătorind și vizitând castele sau palate precum Versailles sau Louvre, observăm că strămoșii noștri, de acum sute de ani, erau mai mici de dimensiune decât suntem noi astăzi.
Cu toate acestea, în ultimele trei decenii, dimensiunea corpului uman nu a mai crescut semnificativ. Chiar și așa, dacă comparăm mașini precum Dacia 1310 cu Dacia Logan sau Renault 5 cu Renault Clio, observăm o tendință clară de creștere a dimensiunii vehiculelor. Dar de ce au crescut mașinile atât de mult în dimensiune?
Costi Drăgoi ne explică: „Din păcate, statisticile arată că supraponderalitatea și obezitatea au avut o creștere semnificativă, motiv pentru care clientul are nevoie de un pic mai mult spațiu. Un alt aspect este că omul și-a dezvoltat principiul de confort”. Dacă în anii '80 și '90, mașinile erau mai compacte și oamenii erau mai apropiați unii de alții în interiorul vehiculului, astăzi, dorința de spațiu și confort a crescut considerabil.
O altă schimbare a mașinilor de-a lungul timpului este legată de evoluția tehnologiei și reglementărilor de emisii. Cu norme mai stricte de poluare și cu tehnologii avansate implementate, producătorii auto au fost forțați să se adapteze și să-și revizuiască proiectele. Aceste schimbări au avut un impact major asupra industriei, determinând unele branduri să își întrerupă producția pentru perioade mai lungi de timp.
Rămâne de văzut cum se vor schimba mașinile în următoarele decenii, dar este clar că adaptabilitatea și inovația vor juca un rol crucial în definirea viitorului transportului auto.
Mituri și realități în lumea auto
În lumea auto, tradițiile și miturile transgeneraționale au rămas adânc înrădăcinate în mentalitatea multor șoferi. Deși avansul tehnologic a adus pe piață autovehicule moderne, cu funcționalități avansate, mulți continuă să se bazeze pe ceea ce știu de la generațiile anterioare. Aceste mituri, uneori depășite de realitate, pot afecta atât performanța mașinilor, cât și siguranța în trafic.
Unul dintre cele mai comune mituri are legătură cu necesitatea încălzirii motorului înainte de a porni la drum. Acest lucru era adevărat pentru mașinile vechi, dar noile modele se încălzesc mult mai repede în mișcare. Un alt mit întâlnit este că, dacă mașina este dotată cu butonul start-and-stop și este oprită la viteze mari, motorul se va opri complet.
Un mit legat de performanță este că mașinile cu mai mulți cai putere ajung mai repede la destinație, sau că mașinile care merg mai repede consumă mai puțin combustibil. Acestea sunt concepții greșite care pot duce la un stil de condus nesigur și un consum crescut de combustibil.
Mai mult, unii șoferi cred că oprirea și repornirea mașinii duce la un consum mai mare de combustibil, astfel că preferă să lase motorul în funcțiune chiar și atunci când alimentează.
Pentru producători, este esențial corecteze aceste percepții greșite.
Așadar, într-o lume în continuă schimbare și evoluție, este important ca șoferii să fie informați corect și să se adapteze noilor realități tehnologice. Desființarea miturilor și adoptarea unei mentalități bazate pe informație corectă poate contribui la o experiență mai bună pe drumuri și la o mai mare eficiență a mașinilor.
Nu uitați, informația pe care o aflăm și aplicăm astăzi, ne poate salva viața mâine!
-
#Dacia, prin platforma #KilometrulBine este partenerul emisiunii „Boaba de Siguranță", un proiect dezvoltat de pilotul Alex Filip. Emisiunea a fost transmisă LIVE pe paginile de Facebook Alex Filip şi KilometrulBine și este continuată pe www.kilometrulbine.ro, prin articole dedicate subiectelor emisiunii.
Emisiunea și-a propus să contribuie la educarea publicului larg pe teme legate de siguranţa în trafic şi comportamentul adecvat atunci când suntem la volan, în maşină sau simpli pietoni. Aflăm ce înseamnă condusul defensiv și primim sfaturi utile care țin de trafic și mobilitate.
