Hainele uzate ajung de prea multe ori la depozitele de deșeuri. Legislația românească prevede obligativitatea colectării separate a deșeurilor textile abia începând cu anul 2025, astfel că o bună parte din articolele de îmbrăcăminte uzate sunt aruncate împreună cu deșeurile menajere.
Ce putem face pentru a preveni acest fenomen? Avem mai multe opțiuni:
- ne gândim de două ori - înainte să ne cumpărăm o bluză sau o pereche nouă de pantofi - dacă acestea ne trebuie cu adevărat;
- alegem articolele brandurilor preocupate de mediu, atât în cazul activităților economice, cât și în alegerea materiilor prime;
- monitorizăm în permanență garderoba, iar acele articole care nu ne mai vin sau nu ne mai plac – dar care mai pot fi purtate - le ducem la centrele sau containerele pentru donații.
Un european are în dulap 6 kilograme de haine
Fenomenul fast fashion – îmbrăcăminte la modă și ieftină - ne determină să ne umplem șifonierele cu tot felul de haine, de toate culorile, din tot felul de materiale. Așa se face că - în timp - adunăm câteva kilograme de tricouri, bluze, pantaloni, sacouri și încălțăminte. Estimările arată că fiecare european are 6 kilograme de haine în garderoba sa.
La un moment dat, ne plictisim de articolele vestimentare respective, fie că nu ne mai vin, fie că nu ne mai plac și, astfel, ajungem să le aruncăm. Multe ajung la gropile de gunoi sau la incinerare.
În anul 2020, 6,9 milioane de tone de produse textile au fost confecționate în Uniunea Europeană, în timp ce alte 8,7 milioane de tone au fost importate. Din această cantitate, aproape jumătate reprezintă articole de îmbrăcăminte. (1)
Se estimează că industria modei generează 10% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră de la nivel mondial, mai mult decât toate zborurile internaționale și transporturile maritime la un loc.
Cum este posibil? Până ajunge în garderoba noastră, un articol vestimentar trece prin multe procese care presupun un consum de resurse:
- pentru cultivarea și producerea fibrelor naturale (bumbac, cânepă, in) se folosesc: pământ, apă, fertilizatori și pesticide;
- pentru producerea materialelor sintetice(poliesterul, elastanul) se folosește energie și materie primă chimică;
- distribuția hainelor presupune - în același timp - eliberarea în atmosferă a emisiilor poluante provenite din transport, iar pe de altă parte, folosirea ambalajelor pentru împachetare, ambalaje care de cele mai multe ori ajung la gropile de gunoi;
- pentru spălarea hainelor se folosește apă, detergent și electricitate.
Din preocuparea antreprenorilor, producătorilor și designerilor pentru materiale și articole cât mai prietenoase cu mediul au apărut o serie de proiecte inovatoare ca alternative la producția de masă, bazată pe materiale greu de reciclat.
Hainele care nu ne mai plac sau nu ne mai vin, pot fi modificate după noile noastre măsuri și îmbunătățite cu tot felul de accesorii.
Totodată, dacă articolele vestimentare și încălțămintea se află într-o stare bună, ele pot fi donate unor asociații caritabile sau magazinelor care au pregătite containere speciale și care le dau mai departe celor care chiar au nevoie de ele.
Veniți alături de noi în călătoria spre KilometrulBine. Împreună, putem face această călătorie spre mai bine, mai curat, mai verde, mai educat.
Un articol realizat de Asociația Viitor Plus.
