Uneori nu se aruncă nimic. Doar se mimează. Un adolescent ridică mâna, face gestul de aruncare spre o mașină și râde cu prietenii. Pentru el e o dovadă de curaj. Pentru șoferul care vede gestul târziu, poate fi un semnal de pericol imediat. Iar reacția de apărare, în trafic, nu rămâne o glumă.
Pericolul real nu e obiectul (care nici măcar nu există), ci ce poate urma: frână bruscă, viraj instinctiv, coliziune în spate, o mașină care urcă pe bordură, un pieton lovit care nu avea nicio legătură cu gestul.
Iluzia e că nu ți se poate întâmpla tocmai ție, tocmai acum. Dar dacă fiecare ar testa reacțiile celorlalți pe stradă, totul ar deveni imprevizibil. În trafic, imprevizibilul rănește.

Spune-ți părerea!
Fii primul care comentează!