Cum sunt stabilite limitele de viteză?
Silviu Toma obișnuiește să înceapă cursul cu o paradigmă: „Îi pun să-și imagineze un scenariu în care merg cu 50 km/h pe o străduță cu o limită de 30, îngustă, mașini parcate și pe stânga, și pe dreapta, și ies copiii de la școală. Sare un copil în față. Îi întreb: în câți metri se oprește mașina? Câți crezi că știu răspunsul la întrebarea asta? Nimeni nu știe.”
Răspunsul se poate calcula, dar atunci când ești pus în fața faptului, este dificil să estimezi.
„Oamenii nu înțeleg de ce într-o limită de 30 km/h, trebuie să mergi cu maxim 30 km/h.” Aceste limite nu sunt alese întâmplător, ci sunt calculate în funcție de condițiile specifice ale fiecărei străzi, se iau în calcul inclusiv lățimea străzii, prezența pietonilor și a altor factori potențiali de risc.
Deși ar putea părea că diferența între 30 km/h și 50 km/h nu este mare, impactul asupra siguranței este semnificativ. Dacă un șofer lovește un pieton la 30 km/h, există o probabilitate mare ca victima să supraviețuiască. Cu toate acestea, la 50 km/h, probabilitatea ca impactul să fie fatal crește până la 80%.
Prin urmare, fiecare kilometru suplimentar peste limita de viteză aduce cu sine un risc semnificativ mai mare de vătămare gravă sau chiar deces pentru participanții la trafic. Înțelegerea acestei realități ar trebui să ne motiveze pe toți să respectăm limitele de viteză și să conducem într-un mod responsabil.
Care este cea mai răspândită greșeală în trafic?
Răspunsul instructorului de conducere defensivă și sportivă a fost prompt și categoric: „Neglijarea managementului de risc - oamenii pur și simplu nu sunt conștienți de pericolele de la volan.”
Risk managementul este o componentă esențială a condusului defensiv și, surprinzător sau nu, pare să fie ignorată de marea majoritate a șoferilor din România.
Managementul de risc se bazează pe 3 piloni:
1. Conștientizarea pericolelor
Nu lăsa vechimea pe care o ai la volan să creeze o falsă stare de siguranță. Chiar și cei mai experimentați șoferi trebuie să fie conștienți de riscurile prezente în trafic, deoarece accidentele pot fi provocate și de factori externi: drumuri deteriorate, condiții meteo, pietoni, bicicliști sau animale care apar brusc în cale, vehicule mari și grele sau pur și simplu alți șoferi neatenți.
2. Anticiparea pericolelor
Un alt factor cheie al siguranței rutiere este capacitatea de a anticipa pericolele. În ultima vreme, mulți șoferi sunt tentați să utilizeze telefonul mobil în timp ce conduc, fapt care le distrage atenția de la șosea și, implicit, de la potențialele pericole. Înainte de a începe călătoria, asigură-te că ai setat un sistem hands-free sau că îți planifici din timp pauzele de la condus pentru a verifica telefonul, în cazul în care aștepți un mesaj sau un telefon important.
3. Gestionarea pericolelor
În cazul în care un pericol se ivește, modul în care acționezi poate face diferența dintre un accident evitat sau o tragedie. De cele mai multe ori, este prea târziu să eviți accidentul dacă nu ai luat măsuri preventive. Așadar, păstrează întotdeauna o distanță de siguranță față de vehiculul din față și, dacă simți că o situație poate deveni periculoasă, încetinește sau oprește-te dacă este posibil. Păstrează-ți calmul și ia măsuri preventive pentru a evita accidentele. Nu aștepta până în ultimul moment să acționezi.
„95% din accidentele rutiere sunt cauzate de eroarea umană, și doar 5% din motive tehnice”, ne reamintește Silviu, „ceea ce înseamnă că aproape toate aceste incidente ar putea fi evitate.”
În România, accidentele rutiere tind a fi normalizate. Zilnic, știrile ne aduc în atenție cel puțin un caz. Această situație nu ar trebui să fie o normalitate, ci mai degrabă un semnal de alarmă. Condusul necesită concentrare totală la drum, prin urmare, este esențial să fim într-o stare fizică și mentală adecvată pentru a conduce. Evită condusul atunci când ești obosit, stresat, bolnav sau sub influența alcoolului.
Este important de subliniat că siguranța rutieră este responsabilitatea tuturor - șoferi, pietoni, bicicliști sau autorități - și fiecare dintre noi are un rol în prevenirea accidentelor.
Când schimbăm anvelopele?
Alex Filip ne oferă câteva indicații: „Dacă toamna sunt mai multe zile consecutive temperaturi sub 7 grade, atunci este un moment bun să schimbăm anvelopele de vară cu unele de iarnă. Primăvara, ar fi bine să așteptăm măcar perioada Paștelui. Trebuie să fim atenți la vremea de afară”.
Știai că legea nu te obligă să ai anvelope de iarnă dacă afară nu ninge, deși sunt 0 grade afară? „Dacă ești pe 25 decembrie la Sinaia, și afară sunt -10 grade și nu ninge, nu te poate amenda nimeni pentru că nu ai anvelope de iarnă. Nu există cadru legislativ pentru așa ceva.” Potrivit OG 5/2011, publicată în Monitorul Oficial şi aprobată prin Legea 161/2011, maşinile trebuie să fie dotate cu anvelope de iarnă atunci când se circulă cu ele pe drumurile publice acoperite cu gheață, zăpadă sau polei. Importantă însă, dincolo de orice lege, ar trebui să fie propria noastră siguranță, nu teama de a primi o amendă.
Totuși, dacă mergem pe 25 septembrie la Sinaia și se anunță temperaturi sub 0 grade Celsius, ar fi bine sa fim prevăzători și să echipăm vehiculul cu anvelope de iarnă pentru a evita riscuri precum pierderea controlului mașinii, un timp crescut de frânare, luarea unei amenzi sau chiar anularea poliței de asigurare în cazul unui accident.
În privința anvelopelor all-season, Silviu Toma ne avertizează că nu toți producătorii oferă produse de calitate. Dacă le alegem, trebuie să fim atenți la recenzii și certificări, vârsta anvelopelor, dimensiunea potrivită mașinii tale și să verificăm dacă există marcajul M+S (Mud and Snow – Noroi și Zăpadă).
Merită să investești în garanția calității anvelopelor tale. Cum spune Silviu, „diferența dintre a supraviețui unui accident, sau nu, poate costa chiar și 2 000 de lei”.
Pot vorbi la telefon atunci când conduc?
Realitatea este că multitasking-ul este un mit. Nu ne putem concentra simultan, în mod egal, pe două activități. Dacă discuți un subiect mai solicitant din punct de vedere mental, nu ai cum să fii atent și la șofat.
Utilizarea telefonului mobil în același timp cu condusul unui vehicul este una dintre principalele cauze ale accidentelor rutiere. Acest fapt este agravat de faptul că, adesea, cei care utilizează telefonul la volan sunt conștienți de riscurile la care se expun, dar consideră că sunt suficient de pricepuți pentru a gestiona ambele sarcini în același timp.
Indiferent de circumstanțe, este esențial să ne amintim că responsabilitatea principală a unui șofer este să se concentreze asupra drumului. A conduce înseamnă a anticipa și a reacționa la situații neprevăzute, ceea ce necesită atenție neîmpărțită.
Mă ajută un curs de conducere defensivă?
Oamenii vin la cursuri de condus defensiv pentru că vor să dezvolte ceva. Așa cum mergi preventiv la doctor sau la psihoterapeut, așa urmezi și astfel de cursuri pentru a te asigura că ești stăpân pe modul în care conduci.
În fiecare zi ne confruntăm cu diferite riscuri pe drum, iar aceste cursuri ne oferă oportunitatea de a acumula experiență și a învăța cum să prevenim și să gestionăm potențialele accidente de circulație.
Nu uitați, informația pe care o aflăm și aplicăm astăzi, ne poate salva viața mâine!
-
#Dacia, prin platforma #KilometrulBine este partenerul emisiunii „Boaba de Siguranță", un proiect dezvoltat de pilotul Alex Filip. Emisiunea a fost transmisă LIVE pe paginile de Facebook Alex Filip şi KilometrulBine și este continuată pe www.kilometrulbine.ro, prin articole dedicate subiectelor emisiunii.
Emisiunea și-a propus să contribuie la educarea publicului larg pe teme legate de siguranţa în trafic şi comportamentul adecvat atunci când suntem la volan, în maşină sau simpli pietoni. Aflăm ce înseamnă condusul defensiv și primim sfaturi utile care țin de trafic și mobilitate.
