Primăvara și toamna suntem mai îndrăzneți ca noi, cei din trecut. De vorbă cu Rebecca Popescu, coordonator „Adoptă un Copac”

Am discutat cu Rebecca Popescu, reprezentant al Asociației Viitor Plus și coordonator al proiectului „Adoptă un Copac” despre beneficiile copacilor și serviciile ecosistemice pe care le oferă, atât în mediul urban cât și în cel rural, despre nevoia plantării de copaci și de eforturile necesare pentru a susține o activitate de plantare constantă.

 

14 ani de plantări.

 

  1. De unde a apărut inițiativa pentru proiectul Adoptă un Copac și care sunt obiectivele lui?

În 2008, Asociația Viitor Plus pornea programul de împădurire „Adoptă un Copac” cu gândul la importanța reabilitării suprafețelor degradate de teren și a reamintirii rolului crucial pe care pădurile îl au în echilibrul fragil al vieții.

În perioada 2008-2016, sub umbrela Viitor Plus, peste 10.000 de voluntari s-au implicat în înființarea a 36 de hectare de pădure noi. În plus, s-au strâns fonduri pentru încă 21 hectare. Cele 57 hectare totale au fost transferate spre administrare Asociației Pădurea Copiilor, în iulie 2016, la desprinderea acesteia din Viitor Plus.

Din noiembrie 2016, Asociația Viitor Plus a reluat eforturile de împădurire prin programul „Adoptă un Copac”, cu care ne-am propus să aducem în continuare o contribuție importantă la creșterea și protejarea suprafețelor de pădure din România, cu focus asupra perdelelor forestiere și implicarea unui număr cât mai mare de oameni în acest demers.

Asociația Viitor Plus are șapte programe: Adoptă un Copac, Eco Provocarea, Atelierul de Pânză, Bine Primit, Harta Reciclării, Recicleta și Biroul Eco.

  1. De când ați început acest proiect și care sunt rezultatele cu care vă mândriți după toți acești ani de plantări?

Programul început în 2008 a plantat, implicând 21.000 de voluntari, peste 98.000 de puieţi forestieri pe o suprafață de 1.522.000 metri pătrați de teren degradat în județele cu cel mai mare deficit de pădure din sudul României. Atragem fonduri din mediul privat (firme și persoane fizice) pentru a planta păduri adiționale care altfel nu ar exista. Plantăm atât perdele forestiere, cât și perimetre de ameliorare. Primele aduc beneficii generate de pădurea propriu zisă, dar au și avantajul de a proteja drumurile și de a crește productivitatea terenurilor agricole, iar perimetrele de ameliorare reabilitează terenurile degradate.

 

Continuăm să plantăm. De ce?

 

  1. De ce este necesar sa plantăm și care ar fi ritmul necesar de plantare, în România și când putem vorbi despre un impact real?

La nivel mondial, defrișăm anual o suprafață egală cu cea a Greciei și replantăm, la loc, jumătate din ea. Pentru a compensa pierderea de păduri din ultimul deceniu ar fi necesar ca fiecare persoană de pe Planetă să planteze doi copaci. Un raport din 2018 al IPCC The Intergovernmental Panel on Climate, organismul ONU care analizează schimbările climatice, spune că ar trebui plantat un miliard de hectare, pe lângă alte măsuri luate în vederea limitării emisiei de dioxid de carbon, pentru a opri creșterea temperaturii globale peste 1,5°C. Mai mult cu 100 de milioane de hectare comparativ cu cât loc avem la dispoziție. Mai mult, trebuie să fim atenți la promisiuni: unii vorbesc de hectare, alții de copaci, ceea ce nu e același lucru. Avem inițiative care vorbesc de un trilion de copaci, dar – estimând că într-un hectar intră circa 2.500 de arbori – asta înseamnă 400 de milioane de hectare de pădure, adică doar 40% din necesarul stabilit de raportul IPCC. Avantajul este că sunt din ce în ce mai multe inițiative, dezavantajul e că nu este așa de simplu să plantezi atâția copaci. De aici decurge faptul că e necesar ca populația planetei să înțeleagă utilitatea salvării pădurilor existente și faptul că acestea se regenerează singure, în mod natural, dacă nu intervine factorul uman. E mai ușor să previi decât să tratezi.

 

Primăvara și toamna suntem mai îndrăzneți ca noi, cei din trecut

 

  1. Reîncepe sezonul plantărilor. Care sunt planurile voastre pentru perioada imediat următoare?

Ca în fiecare sezon, primăvara și toamna suntem mai îndrăzneți ca noi, cei din trecut. Ne propunem ca în toamna aceasta să plantăm 50 de hectare de păduri adiționale, să completăm 17 hectare în locații existente, să implicăm 5.000 de voluntari în aceste demersuri și 5.000 de elevi în sesiunile educaționale pe teme de mediu pe care le vom facilita. Aniversăm și plantarea copacului cu numărul 1 milion al programului, alături de alți 563 de puieți ce vor fi plantați în București, ca un omagiu adus primei atestări documentare a orașului. Încercam astfel să contribuim la extinderea spațiilor verzi din mediul urban, pentru că nevoia este și aici foarte mare. Ne dorim ca inițiativele noastre să devină din ce în ce mai cunoscute, pentru a ajunge cât mai repede la 2 milioane de puieți plantați. Așadar, dacă știți oameni, companii și administrații locale ce vor să se implice, ne pot contacta pentru proiecte împreună.

  1. Cum alegeți zonele incluse într-o campanie de plantare, pe ce criterii alegeți să plantați într-o anumită zonă versus o alta?

Focusul nostru este pe județele din sudul țării, pentru că acolo este cea mai mare nevoie. În sudul județului Dolj, de exemplu, există deja o suprafață de cca 100.000 de hectare de sol nisipos ce se extinde anual cu 1%. Numită și Sahara Olteniei, suprafața arată exact ca un deșert, cu dune, lipsită complet de vegetație. Cauza principală a acestui fenomen rar de deșertificare este defrișarea perdelelor de păduri, care opreau efectele aridității. Dacă în 1970 pădurile acopereau 12% din suprafața județului Dolj, acum ele mai ocupă doar 7%, iar cifra este în scădere. De aceea, Adoptă un Copac a ales să se implice în 6 comunități din judetul Dolj (Breasta, Bistreț, Celaru, Goicea, Apele Vii, Rojiste), cu demersuri în desfășurare pentru extinderea acestei liste. Din păcate însă, nevoia de împădurire este specifică mai multor zone din țară, Bucureștiul și împrejurimile fiind și ele pe listă, astfel că încercăm să fim prezenți acolo unde e nevoie și găsim susținere.

 

 

Fără sponsori și adopții de puieți, plantările nu ar avea loc

 

  1. Care sunt pașii unei plantări și ce nevoi, umane și materiale, implică o plantare?

Evenimentele de plantare organizate de echipa Adoptă un Copac se întâmplă, în primul rând pentru că partenerii noștri cred în eforturile pe care le depunem și aleg să se alăture cauzei noastre. Fără sponsori și adopții de puieți, plantările nu ar avea loc. Un aspect la fel de important este relaționarea cu instituțiile primăriilor și deschiderea pe care o găsim aici în demersurile noastre. Terenurile pe care plantăm se afla în proprietatea Unităților Administrativ Teritoriale și rămân așa până la finalul procesului desfășurat de noi, care, în funcție de suprafața totală a terenurilor și de o serie de factori externi, poate dura până la 4-5 ani. Cam cât timp are nevoie un puiet să ajungă la stadiul de maturitate în care să nu mai aibă nevoie de îngrijiri și completări din partea noastră.

Revenind la procesul în sine, organizarea unei zile de plantare începe odată ce există resursele financiare necesare și situația juridică a terenului pe care vom planta este una certă. Primii pași pe care îi facem sunt în zona de promovare a evenimentului, apoi în cea de research pentru furnizorii cu care urmează să lucrăm. Tot în această perioadă achiziționăm puieții și îi transportăm în apropierea locului de plantare, unde stau la șanț până în ziua evenimentului, pentru ca rădăcinile să nu se usuce. Ne asigurăm că înainte de ziua de plantare sunt puse la punct detalii precum contractele cu firmele ce pun la dispoziție mâncarea, transportul pentru voluntari, materialele promoționale, etc. Cu câteva zile înainte, finalizăm listele de înscriși, centralizăm contractele de voluntariat și trimitem informări către participanți cu privire la programul zilei de plantare, condițiile meteo și alte detalii necesare pentru o bună desfășurare a evenimentului. Înainte de ziua evenimentului, echipa de organizatori participă la o ședință de lucru, ce are ca scop împărțirea rolurilor și clarificarea ultimelor detalii.

În dimineața plantării, membrii echipei de organizare încep să descarce duba de materiale. Se montează pavilionul, se așează uneltele în apropierea acestuia, la fel și coșurile pentru deșeuri pe care le vom colecta separat pentru reciclare. Sunt pichetate rândurile de plantare și, la sosirea voluntarilor, aceștia sunt împărțiți în echipe de câte 10-15 participanți, însotite de către un lider din organizare. Liderii explică tuturor participanților tehnica de plantare și au grijă, pe tot parcursul zilei, ca ea să fie respectată. La prânz, luăm cu toții masa împreună și ne odihnim cât e nevoie, pentru ca apoi să continuăm sesiunea de plantare până în jurul orei 16:00. Ulterior, voluntarii sunt transportati înapoi la locul de întâlnire, iar echipa organizatorilor rămâne să verifice puieții plantați, să replanteze sau să completeze acolo unde este cazul, iar apoi să strângă materialele folosite. În zilele următoare, se diseminează informația acumulată (este aici inclus și feedbackul scris obținut de la participanți) și se trasează noi direcţii pentru următorul eveniment. În perioada propice plantărilor, ce durează cam o lună și jumătate, încercăm să organizăm evenimente de câteva ori pe săptămână, în funcție de vreme și cerere.

 

Plantăm în gradină. Cum?

 

  1. Care sunt pașii de urmărit pentru o plantare corectă în curtea casei?

Pentru plantarea în grădini sau curți, trebuie să ținem cont în primul rând de ce se află în jurul viitorilor copaci, atât la suprafață, cât și în subteran, unde își vor dezvolta rădăcinile. Înainte de a ne decide unde să plantăm un arbore, trebuie să avem un răspuns la următoarele întrebări:

  • Ce specie se potrivește și poate crește în condițiile de climă și sol din zonă?
  • Cât de mult va crește în lungime și diametru copacul?
  • Are loc să se dezvolte?
  • Ce se află sub terenul pe care vreau să plantez?
  • Este posibil ca rădăcinile copacului să afecteze sistemul de canalizare, electric, sau fundația unor clădiri?
  • Ce se află deasupra terenului?
  • În creșterea lui, poate copacul afecta rețeaua de cabluri pentru telecomunicații, sau determina obturarea vizibilității în trafic?
  • Ce activități se desfășoară în general în zona în care dorim să plantăm și cum pot ele afecta dezvoltarea copacului?
  • Cum influențează dezvoltarea copacului activitățile sau persoanele care locuiesc în apropriere?

Ținând cont de toate aceste întrebări și obținând răspunsuri cât mai clare și detaliate la ele vom face o alegere cât mai potrivită a locului și speciilor de arbori pe care îi vom planta, astfel încât să ne asigurăm că aceștia vor avea o viață cât mai lungă și benefică întregii comunități. Plantarea puieților se poate face doar în timpul repausului vegetativ, adică toamna după căderea frunzelor sau primăvara înainte de desfacerea mugurilor, evitând însă perioada în care solul este îngheţat sau acoperit de zăpadă. Din acest motiv, puieții pe care îi plantăm vor avea puține frunze, iar unii vor arăta ca niște simple bețe, acest lucru fiind normal, însă cu hrana oferită de sol și apă vor produce noi muguri si apoi frunze.

  • La plantarea de primăvară topirea lentă a zăpezii asigură umiditate în sol și ajută la consolidarea relației dintre rădăcini și sol, care susține creșterea și dezvoltarea puietului. Este foarte important ca aceasta să se facă la timp, înainte de venirea verii și creșterea temperaturilor, pentru a reduce riscul producerii dezechilibrului între absorbție și transpirație.
  • La plantarea de toamnă puieții beneficiază de precipitațiile abundente ale acestui sezon, însă dacă plantarea se realizează prea târziu, aproape de venirea iernii, puieții riscă să fie afectați de perioadele cu exces de umiditate în sol sau înghețuri timpurii.

Dacă folosim puieți cu rădăcini protejate (puieți în balot de pământ), perioada potrivită pentru plantare poate fi extinsă, însă trebuie evitată cu orice preț perioada de vară.

Speciile plantate trebuie să corespundă condițiilor de mediu din zona în care se face plantarea și nevoilor sau scopului pentru care se plantează. Este recomandat să se planteze mai multe specii, atât din perspectiva rezilienței în fața atacurilor unor dăunători, cât și din perspectiva biodiversității.

Este foarte important ca pe tot parcursul timpului până la plantarea propriu-zisă, rădăcina puietului să ia contact cât mai puțin cu aerul și să stea cât mai puțin dezgolită, pentru a preveni vătămarea acesteia.

La finalizarea plantării, puietul trebuie să fie bine consolidat în sol, astfel încât dacă încercăm să îl scoatem, prin tragere ușoară, acesta să rămână în pământ, apoi puietul se udă abundent, pentru a asigura umezeala necesară rădăcinilor. După plantare, puieții trec printr-o fază de adaptare ce reprezintă perioada în care rădăcinile puieților se refac după stresul transplantării, reușind astfel să asigure din nou nutriția, pentru când întreaga plantă intră în perioada de vegetație și începe procesul de creștere. În primii ani de viață sunt necesare lucrări de îngrijire (prășire) de 2-3 ori pe an (primăvara și vara), cu rolul de combatere a buruienilor și de afânare a solului, și udare suplimentară dacă este cazul (când temperaturile cresc pe timpul verii, iar în sol se poate instala seceta).