27 octombrie, Ziua Sustenabilității în România. Să vorbim despre principiile dezvoltării durabile din România

Ambasada Sustenabilității în România propune ca ziua de 27 octombrie să fie declarată Ziua Națională a Sustenabilității. Conform studiilor, la nivel global, pe 29 iulie 2021 oamenii au epuizat resursele naturale pe care Pământul le putea regenera pe anul respectiv. Comportamentul a fost repetat și în 2019, anul 2020 fiind singurul ce a prezentat o viteză de consum mai redusă datorită pandemiei. În ceea ce privește țara noastră resursele pentru anul 2021 au fost epuizate cu un avans de 38 de zile față de nivelul global, iar în 2022 au fost epuizate și mai rapid, pe 3 iunie. Dacă acest trend de consum va continua să crească, fără vreo implicare din partea noastră, vom ajunge să resimțim efectele negative generații la rând.

Despre conceptul de sustenabilitate și importanța abordării unor comportamente prietenoase față de mediu vom discuta cu Dragoș Tuță, fondatorul Ambasadei Sustenabilității din România, inițiatorul Zilei Sustenabilității în România.

                       

Care este scopul unei astfel de zile naționale? Care sunt obiectivele ei?

Ce ne dorim este să aducem vizibilitate națională asupra conceptului de sustenabilitate și îl explicăm în termeni simpli, astfel încât să fie înțeles de cât mai mulți oameni. Dincolo de legiuitorii care vin și crează presiunea și contribuie la această tranziție pe care ne-o dorim cu toții către companii și mediu de business sustenabil, am ales să sărbătorim încă de anul trecut și să vorbim pe 27 octombrie cu cetățenii, cu consumatorii. Fiindcă la finalul zilei, oricâte eforturi ar face administrația centrală, administrația regională, orice legiuitor, atâta timp cât nu există cerere, nu va apărea oferta.

Îndemnăm la CONȘTIENTIZARE și ACȚIUNE COMUNĂ. Este important ca noi toți să facem eforturi împreună, pentru a fi cât mai sustenabili. Este important să promovăm sustenabilitatea pentru a genera schimbarea ce aduce beneficii atât românilor de azi, cât și românilor de mâine.

 

De ce a fost aleasă ziua de 27 octombrie pentru a sărbători Ziua Sustenabilității?

Ziua de 27 octombrie, în care a fost inaugurată celebra sculptură „Coloana fără de sfârșit” sau „Coloana infinitului” a lui Constantin Brâncuși, este un simbol puternic pentru gândirea românească sustenabilă care ar putea astfel să ajute la redescoperirea valorilor dezvoltării durabile existente latent la nivelul cetățenilor români.

Statutul de zi națională va crea acel cadru instituțional de care avem nevoie pentru a plasa sustenabilitatea cu adevărat pe agenda publică, în timp ce explicăm acest concept
pe toate cele 3 dimeniuni ale sale: social, mediu și economic. Pe termen mediu și lung, ZSR își propune să ofere repere comune de dialog și cunoaștere, dar și o platformă de cooperare între autorități publice, ONG-uri, companii și cetățeni.

 

Anul trecut demersul a avut ca primă temă de dezbatere „Cursa contra cronometru pentru achitarea datoriei față de planetă”. Care este cea aleasă pentru anul 2022 și de ce?

Anul acesta, derulăm o campanie de comunicare cu scopul de a crește gradul de conștientizare în ceea ce privește urgența climatică în care ne aflăm. Campania se desfășoară în perioada 17 octombrie – 10 noiembrie, sub conceptul „Ultimii 7 ani de acasă?” și implică deopotrivă autorități centrale și locale, societatea civilă și actori din mediul privat.

Componenta principală a campaniei este cronometrul climatic, un instrument care ne indică fereastra de timp pe care o mai avem la dispoziție pentru a acționa și a remedia efectele negative pe care le produc emisiile de gaze cu efect de seră (GES). Conform cronometrului climatic, la ratele actuale de emisii GES, suntem la mai puțin de șapte ani din „bugetul de carbon” global, ceea ce oferă două treimi șanse de a rămâne sub pragul critic de 1,5°C de încălzire globală. Depășirea acestui prag riscă să declanșeze efecte mult mai grave ale schimbărilor climatice asupra oamenilor, vieții sălbatice și ecosistemelor, Pământul încetând să mai fie „acasă”.

 

Ce presupune datoria fiecăruia dintre noi față de planetă?

Pentru a contribui cu toții la efortul global de limitare a schimbărilor climatice la 1,5 grade C, potrivit Acordului de la Paris*, este nevoie ca fiecare dintre noi să se încadreze anual într-un „buget” individual de emisii de CO2e**.

*Ce este acordul de la Paris?

Acordul de la Paris în domeniul schimbărilor climatice este cel dintâi acord global cu forță juridică obligatorie. Acesta a fost semnat la 22 aprilie 2016 și ratificat de Uniunea Europeană la 5 octombrie 2016. În conformitate cu acest angajament, statele membre au convenit ca UE să urmeze calea către a deveni prima economie și societate neutră din punct de vedere climatic până în 2050. Acordul poate fi consultat aici.

**Ce înseamnă C02e?

Co2 și C02e sunt două lucruri distincte.

Când vorbim despre schimbările climatice, adesea avem tendința de a ne concentra pe emisiile de dioxid de carbon (CO2) - cel mai dominant gaz cu efect de seră care provine din arderea combustibililor fosili, producția industrială și utilizarea terenurilor.

Cu toate acestea, CO2 nu este singurul gaz cu efect de seră care provoacă schimbările climatice. Există o serie de alte gaze care contribuie în mod semnificativ la încălzirea globală, toate împreună cuantificate într-o singură măsurătoare numită CO2e.

Pentru a cuantifica CO2e, trebuie să înmulțim cantitatea de gaze cu efect de seră cu GWP.

GWP reprezintă căldura absorbită de orice gaz cu efect de seră din atmosferă, ca multiplu al căldurii absorbite de aceeași masă de dioxid de carbon (CO2). GWP pentru CO2 are valoarea 1. De pildă, 1 kg de metan provoacă de 25 de ori mai multă încălzire în 100 de ani, comparativ cu 1 kg de CO2, motiv pentru care scorul GWP al metanului este de 25.

Câteva soluții:

  • Redu amprenta ta de carbon atunci când călătorești
  • Redu risipa alimentară
  • Redu consumul de carne
  • Redu consumul de plastic
  • Redu cantitatea de produse folosite
  • Redu consumul de apă

 

Cât de cunoscut este conceptul de sustenabilitate în rândul populației? Sunt conștienți românii de schimbările climatice, înţeleg care este impactul comportamentului nostru neprietenos cu resursele Planetei? Sunt studii în acest sens?

Sustenabilitatea nu este un concept abstract. Sustenabilitatea înglobează, în egală masură,  responsabilitatea, transparența, onestitatea și acțiunea în interesul comun. Toate aceste valori trebuie să devină valori fundamentale în toate domeniile care privesc viața românilor. Aceasta este calea rațională și etică prin care fiecare participant la viața societății poate și trebuie să contribuie pentru un prezent și un viitor sustenabil.

În România, sustenabilitatea este deja un domeniu de interes și acțiune cu bune rezultate.

Anul trecut am desfășurat un studiu cu ajutorul căruia ne-am propus să aflăm Cum își imaginează românii că arată un viitor sustenabil? Concluziile cercetării arată că mai mult de jumătate (57%) dintre români cred că generațiile următoare se vor confrunta cu mari catastrofe climatice.

Anul acesta, un studiu realizat de Social Innovations Solution confirmă faptul că tinerii cu vârste cuprinse între 15 şi 24 conştientizează într-o proporţie mai mare impactul pe care îl vor avea schimbările climatice şi sunt mai pesimişti, comparativ cu alte generaţii.

 

Dacă nu vom schimba nimic în acțiunile noastre, cum va arăta planeta generațiilor viitoare?

Depășirea pragului de 1,5 grade C riscă să declanșeze efecte mult mai grave ale schimbărilor climatice asupra oamenilor, vieții sălbatice și ecosistemelor, Pământul încetând să mai fie „acasă”.

 

Cum se pot alătura oamenii campaniei? Cu ce mesaje vine campania în ceea ce privește activitatea zilnică a fiecăruia dintre noi?

Pe site-ul www.ziuasustenabilitatii.ro se regăsesc o serie de măsuri pe care fiecare dintre noi le poate adopta astfel incât sa contribuim la limitarea incălzirii globale.

Iată câteva dintre ele:

  • Modul în care călătorim. Simpla reducere a vitezei pe autostradă de la 130 Km/oră la 110 Km/ oră ajută la economisirea unui litru la 100 de kilometri. Alegerea bicicletei în locul mașinii poate reduce emisiile de dioxid de carbon privind transportul cu 67%, la nivel de comunitate. Sau alegerea transportului cu vehicule cu emisii de dioxid de carbon scăzute sau egale cu 0.
  • Modul în care depozităm și consumăm hrana. Alimentele pierdute sau risipite contribuie la schimbările climatice, având o amprentă de carbon la nivel global de aproximativ 8% din totalul emisiilor cu efect de seră antropogene globale.
  • Modul în care consumăm resurse. Prin gesturi simple, precum închiderea robinetului când ne spălăm pe dinți, putem ajuta la economisirea până la 14 l de apă, având în vedere că doar 2,5% din apă de pe suprafața Pământului reprezintă apă proaspătă.
  • Modul în care ne gestionăm garderoba. Se preconizează că emisiile de gaze cu efect de seră ale industriei modei vor crește cu peste 50% până în anul 2030. Astfel, o soluție poate fi reducerea cumpărăturilor de haine noi sau cumpărarea de haine produse local, croite manual, care nu sunt fabricate în unități mari de producție. O alternativă este donarea hainelor, reciclarea lor sau cumpărarea de haine second hand.
  • Modul în care refolosim resursele. În acest sens, reciclarea reprezintă o soluție pentru toate produsele existente pe piață. De exemplu, hârtia poate fi reciclată de 7 ori, iar reciclarea ei economisește aproximativ 60% din energia necesară pentru a genera hârtii noi din materii prime.

 

Un articol realizat de Otilia Ropotică, CSR Manager Renault Group România